17 noiembrie este Ziua Mondială a Baclavalelor; Ce trebuie să ştii despre acest desert

Pentru că în fiecare zi este „Ziua Internaţională” a ceva, aflaţi că pe 17 noiembrie este Ziua Mondială a Baclavlelor. Evenimentul a fost semnalat de către Autoritatea pentru Promovarea Turismului în Turcia şi aflaţi mai jos ce presupune o baclava de calitate.

Baclavaua este un desert cu şerbet celebru în toată lumea, un deliciu al bucătăriei turceşti. Delicatesa se prepară prin aşezarea fisticului, alunelor sau nucilor între 40 de straturi de foietaj subţire. Apoi urmează coacerea lor şi turnarea şerbetului. Iniţial baclavaua a fost un desert al regilor şi destinat ceremoniilor, fiind conceput în perioada Imperiului Otoman.

Doar bucătari special pregătiţi în arta gătirii de baclava o puteau pregăti, mai ales la sărbători. Maeştrii creau aroma perfectă a baklavalei, cu straturi subţiri precum hârtia şi şerbet îngroşat. Reţetă a fost transmisă din generaţie în generaţie. Se servea în zile speciale şi cu ocazii speciale, precum nunt şi a fost păstrată ca tradiţie în Turcia până în ziua de azi.

Iată şi un scurt istoric:

Baclavaua de la Gaziantep, recunoscută internațional, este considerată de cunoscători drept cea mai bună din lume, fiind produsă cu măiestrie în această provincie din sud-estul Turciei. În 2013, Comisia Europeană i-a acordat baclavalei de la Gaziantep statutul de „denumire de origine protejată”, transformând-o în primul produs turcesc inclus în această prestigioasă listă.

Orașul Gaziantep, un adevărat paradis culinar, a fost anterior inclus în Rețeaua Orașelor Creative UNESCO în domeniul gastronomiei, iar baclavaua să reflectă tradiția și atenția la detalii specifică bucătăriei otomane. Rețeta este transmisă de secole, de la maestru la ucenic, iar pentru a obține gustul autentic, maeștrii întind foile subțiri de aluat în 40-45 de straturi, le umplu cu fistic local și unt, apoi le coc în cuptoare tradiționale. La final, desertul este îmbibat cu șerbet pentru un gust desăvârșit.

Variante

Varietățile de baclava sunt denumite și după formă de tăiere sau ingredientele folosite. „Havuç dilimi” seamănă cu o felie de morcov, „midye baklava” are forma unei midii, iar „bülbül yuvası” este asemănătoare unui cuib de privighetoare. Există și variante inovatoare: „sütlü nuriye” are lapte în loc de șerbet, „fıstık sârmă” (împachetare cu fistic) și „ceviz sârmă” (împachetare cu nuci) sunt mai bogate în nuci, iar „kuru baklava” (baclava uscată) conține mai puțin șerbet.