România s-a duelat cu Bulgaria timp de doi ani pentru dreptul ca plăcinta dobrogeană să fie recunoscută ca un preparat autentic al uneia dintre aceste naţiuni. Ei bine după negocierile ministerelor Agriculturii din România şi Bulgaria, alături de Comisia Europeană, România a avut câştig de cauză.
Astfel, Plăcinta Dobrogeană va primi recunoaşterea Indicaţie Geografică Protejată (IGP), după 2 ani de contestare de la ţară de la sud de Dunăre. S-a ajuns la un acord prin care preparatul respectiv devine trademark românesc şi este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat. Bulgaria se opună în ideea unei istorii comune cu regiunea Dobrogea, care a inclus şi un teritoriu din Bulgaria.
Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea, dar doar la nivel local, în regiunea din sudul judeţului Constanţa şi fără recunoaşterea IGP, cu caractere chiricile sau latine. „Dobrudzhanka banitsa” este numele său în acea regiune şi există permisiunea de utilizare pe 10 ani, deşi Bulgaria ceruse 15 ani. Nu se vor putea exporta preparate de gen sub numele de „Plăcintă Dobrogeană”.
Demersurile pentru certificarea IGP au început în 2017, an în care se înfiinţă Asociaţia Tradiţional Moesis, cu scopul de a promova produsul tradiţional românesc şi producătorii, mai ales la nivel european.
Ce este Plăcinta Dobrogeană?
Plăcinta Dobrogeană este un produs de patiserie copt, precopt, congelat şi crud congelat. Se obţine din foi umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu caş şi ouă. Foile de aluat se obţin prin întinderea şi tragerea aluatului, iar foile cu umplutură sunt rulate, încreţite şi aşezate în formă de spirală în tăvi rotunde. Greutatea preparatului este între 500 şi 2000 de grame. Consistenţa trebuie să fie moale, fragedă, mulţumită oului şi iaurtului turnat deasupra.
România mai are şi alte produse şi preparate IGP, precum Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Scrumbie de Dunăre Afumată sau Cârnaţi de Pleşcoi.
