Cuprins de spiritul FOMO (Fear of Missing Out) am fost la Popeyes Chicken, cel mai nou restaurant sosit în Bucureştiul nostru primăvăratic, dar plouat. Nu am fost chiar în ziua deschiderii, de teama cozii şi aşteptării, dar am fost în a doua zi, când persista fenomenul cozii, dar parcă mai îndoit. Scopul era clar: să degustăm acest pui despre care toată lumea vorbeşte şi nu mă refer la hype-ul recent al lansării, ci la podcasturile din SUA pe care le tot ascult şi tot aud de „sandvişul ACELA de la Popeyes”. L-am încercat, alături de alte preparate şi găsiţi impresii mai jos:
Amplasare:
Primul restaurant Popeyes Chicken s-a deschis în Băneasa Shopping City, mall-ul din nordul Capitalei. Îl găsiţi la food court, imediat sub scara rulantă, între Nordsee şi… toalete. Chiar şi a doua zi era o coadă generoasă acolo, la care am aşteptat cam o oră. Se întindea cam până la intrarea în mall. Cred că restaurantul are cea mai viu iluminată siglă din mall şi îl vezi imediat de la intrare. E drept că e şi singurul pe nuanţă portocalie, ceea ce îl face uşor de găsit.
Atmosfera:
Atmosfera? Păi, aglomerat, agitaţie, ca într-un mall într-o zi de duminică. Coada era separată în două segmente, despărţite de „plasatori”, paznici şi cordoane. Nu de alta, dar lumea tot circula spre şi dinspre food court. Am văzut şi o mare prezenţă a oamenilor de la Popeyes: câţiva tineri în tricou portocaliu care te învăţau ce şi cum, te ghidau spre casă sau spre tonomate pentru plata cu cardul, plus două persoane „în civil” care coordonau bunul mers al lucrurilor şi nu m-ar mira să fie de la francizorul Sterling Global (care se ocupa şi de Salad Box apropo) sau de la PR, poate.
Publicul ţintă e clar cel adolescentin, tinerii de până în 27 de ani. Nu am văzut nici urmă de părinţi cu copii, oameni grizonati, puştani sub 14 ani, sau oameni cu primele fire albe de barbă la 40 de ani. Popeyes s-a poziţionat clar pe segmentul cool, dar cu buget limitat.
Servire:
Fluxul operaţional m-a surprins. După ce am terminat cu statul la coadă, am ajuns la kiosk, am apăsat pe ce doream să comand, am plătit cu cardul şi apoi în nici 10 minute totul a fost gata, deşi aveam vreo 15 persoane pe un panou înaintea mea. E un pic confuză treaba deoarece sunt 2 coduri aici: cel afişat pe ecran şi cel pe care eşti stricat tu, deci trebuie să te dumireşti care e care (unul alfanumeric şi unul numeric). Pungile sunt trainice, angajaţii sunt amabili şi asta deşi au fost „forjaţi” serios în aceste prime două zile de muncă.
Mâncare:
Biscuits:
Fiecare ţară înţelege altceva prin biscuits. La englezi biscuit este un fursec, la americani este o pâinică, în acest caz una care combină făină, zahăr, sare, pudră de copt, unt şi lapte. E destul de crocantă pe afară, moale pe dinăuntru, e interesantă de consumat cu sos. Singură e cam fada, aproape… bisericească. Îmi aduce cu o pâinica de împărtăşanie. Poate părea înecăcioasă şi uscată, în funcţie de momentul când o consumi după ce o cumperi. E clar gândită să concureze cu mini chiflele legendare de la KFC.
Cartofi cajun:
Am luat 2 porţii medii de cartofi Cajun şi bine am făcut pentru că sunt foarte mari. Sunt practic cartofi pai prăjiţi acoperiţi cu condimente, dar nimic ieşit din comun. Îmi place că nu sunt exagerat de săraţi. Amestecul de condimente din Louisana include paprika, cayenne, pudră de usturoi, piper şi oregano. Aici am simţit doar piper şi oregano. Îi prefer în faţa celor portocalii de la Taco Bell sau a celor săraţi şi grăsimoşi de la Five Guys.
Chicken Sandwich:
Acesta e motivul pentru care am venit aici. Am luat două variante de sandviş: unul picant şi unul Classic. E foarte simplu, include sos, castraveţi muraţi şi o bucată generoasă de pui prăjit în crustă crocantă. Am înţeles că tot ce a prăjit la Popeyes este prăjit în untura de viţel, nu în ulei de palmier, de rapiţă, de floarea soarelui. Eu nu mănânc picant în general şi primul meu contact cu sosul de aici a fost sugând un deget murdărit, care instant mi-a generat lacrimi.
Sosul picant portocaliu de la Chicken Sandwich include ardei Aleppo, miere, oţet de mere, cel puţin asta e reţeta pe hârtie din SUA. Include şi maioneză, paprika şi usturoi, afirmă altă sursă. Ele se împacă perfect, cât despre carnea de pui, crusta e perfect de crocantă, nu foarte groasă, iar înăuntru puiul e fraged, piept de calitate. M-a şocat chifla: e gălbuie pe interior (unsă cu unt) şi e din aceea moale şi dulce ca la hamburgeri din localurile de burgeri cu vită, nu clasica chiflă cu seminţe sau chifla ieftină care se pune la burgerii cu pui peste tot.
Varianta Classic are o bază mai mare de carne, mi se pare şi un gust mai dulce. Sosul e pe bază de maioneză, una dulceagă şi uşor înţepătoare. Puiul e asezonat cu condimente Cajun (vezi explicaţie la sosuri) şi este ţinut în lapte bătut alături de condimente înainte de a fi pregătit.
Crispy Tenders:
Am luat şi 5 Crispy Tenders, dar din greşeala vânzătorului am primit două cutii, deci 10 (să fie primit). Sunt fix Crispy Strips de la KFC, doar că mai puţin picante şi mai puţin sărate. Se simte mai bine carnea de pui de la interior, dar zgrunţurii mari ai crustei ţin de noroc. Unele bucăţi au mai mult pui, altele mai multă crustă. Frăgezimea cărnii o pot garanta. Recunosc, de sine stătătoare aceste Tenders sunt mai puţin aromate decât Crispy Strips de la KFC.
Signature Chicken:
Aici avem o struţocămilă: o bucată gigantică de pui, care pare să combine piept şi aripă. Cert e că include şi un os, carnea aceea uşor mov dinspre aripă/copan, dar şi carnea consistentă a pieptului. Signature Chicken debutat în meniul din SUA în 1980 şi este pur şi simplu imens. Bucata de pui e lăsată la marinat 12 ore, o alegere curajoasă pentru un fast food, care trebuie să se mişte rapid şi are şi flux continuu de clienţi.
Când îl despici în două arată ca o inimă, ceea ce poate fi… romantic? Clar mai aromat faţă de Tenders. Juma’ de pui în farfurie la doar 17.5 lei.
Sosuri:
Am zis să încerc toate sosurile (în afară de ketchup). Maioneza Heinz o ştiţi cu toţii, muştarul Mardi Gras e similar cu cel de la Burger King, dulceag şi nu foarte pişcător. Sosul de usturoi e mai puternic decât mă aşteptam, dar nu mai memorabil decât unul generic de supermarket (departe de Glenn de la KFC). Abia la Bayou Buffalo Sauce devin lucrurile interesante şi acest sos picant cu hot chili îmi aminteşte de cel servit cu burgerii de la Hard Rock Cafe. Are parcă şi o tentă de oţet şi o culoare radioactiv de roşie.
Nola Sauce auzisem deja că e senzaţia acestui restaurant. E un sos uşor de tot picant, cu ouă, muştar, e practic un sos remoulade cu o tentă de New Orleans. Seamănă cu sosul tartar, reuşeşte să pară picant fără să îţi ardă gura, a mers de minune cu cartofii cajun.
Altele:
Nu am luat şi desert, dar dacă vă tentează, aveţi îngheţată cu Oreo, cu caramel şi zmeură. Există şi meniu pentru cei mici, dar şi băuturi calde, precum espresso, Cafe Lungo, Cafe Latte. Ca băuturi răcoritoare aveţi Pepsi, 7UP, Mirinda Portocale, apa plată sau minerală Bucovina, plus Lipton Ice Tea de Lămâie. Nu am luat băuturi din teamă de nu a le vărsa până acasă.
Concluzie:
Avem în sfârşit rival pentru KFC! Diferite francize locale au încercat să îi copieze şi să rivalizeze cu ei, dar fără mare succes. Au nimerit-o cu puiul prăjit, iar cei de la Tacos Factory au făcut un pui şi mai picant. Don Ricco a a încercat şi a reuşit un pseudo-KFC, cu strips cam mici şi uscate.
Popeyes Chicken are ca vedetă în mod clar Chicken Sandwich, care trebuie încercat primul (mai ales cel picant). Cajun Fries îmi plac mai mult decât cartofii de la KFC, dar nu aşa mult precum cei de la Burger King. Apreciez că nu sunt foarte săraţi şi că sunt aromaţi. Tenders sunt un fel de Crispy Strips, iar dintre sosuri la NOLA mi-a rămas gândul. Signature Chicken nu e pentru mine, e prea cărnos, prea mare, prea cu de toate (şi aripa şi piept).
Ce e picant e cu adevărat picant, iar ce e Classic/Mild e perfect aromat ca în Louisiana şi nu doar dulce şi atât. Luaţi cu încredere cartofi medii, porţiile sunt de fapt mari.
Livrare:
Deocamdată Popeyes livrează doar prin Tazz în zona din jurul Băneasa Shopping City.
Preţuri:
Iată cât am cheltuit:
- The Chicken Sandwich Classic: 13.9 lei
- The Chicken Sandwich Picant: 13.9 lei
- 3 Signature Chicken Classic: 17.5 lei
- 5 Crispy Tenders Classic: 19.9 lei
- 2X Cajun Fries Porţie Medie: 15.8 lei
- 3 American Biscuits: 10 lei
- 5 Sosuri: 11 lei
Total: 102 lei
