Nu ştiu voi cum sunteţi, dar eu am oroare de deserturile banale ale copilăriei anilor ’80 şi ’90. Mă feresc cât pot de amandină, cartof de ciocolată, savarină şi din păcate şi de ecler. Pentru simplul fapt că toate acestea erau făcute în felul ăla „la hectar” pe vremuri şi nu am apucat să gust ecleruri bune decât când a ajuns Paul în România. Curios dacă există ecleruri mai bune decât la Paul am purces la French Revolution, unde am degustat prepararatele lor epice şi am văzut că se poate urca încă o ligă.
Ambianţa
French Revolution e fix, dar fix lângă Guvernul României, într-o zonă selectă de clădiri de birouri, bănci, sedii şi în general structuri din sticlă. Şi această cofetărie are pereţi uriaşi din sticlă, pentru o transparenţă totală. Localul este împărţit în două, zona de cafenea şi zona de cofetărie şi pune mare accent pe ecleruri, dar şi cafele bune de tot.
Angajaţii sunt super prietenoşi, iar fetele în uniformă pe bază de cămăşuţa roz tot robotesc pe acolo, mereu aducând noi produse de patiserie din spate, pregătind comenzi, ajutând lumea şi alte cele.
Locul este destul de sobru şi rigid organizat pentru o cofetărie. Adică acolo unde eu aş fi pus nişte maimuţoi, statui haioase cu vaci şi Pokemoni şi postere şi tablouri pe pereţi, ei au doar un logo mare şi lat, vitrine din multă sticlă şi o cantitate aşa mare de reflectoare că ar face un concert cu Bănica Jr gelos. Puteau la fel de bine să facă un Apple Store aici, DAR unii preferă fix minimalismul ăsta.
Sunt ciudate şi măsuţele, pentru că nu ştii exact care e masa şi care e scaunul, fiind la aceeaşi înălţime şi toate în format de monoblock paralelipipedic. Noroc că ai plantă de pe masă ca pointer. Şi iarăşi îmi inspira Apple Store şi masa. Asta e cofetăria unghiurilor drepte, nimic nu e curbat aici, poate doar pereţii, în stil Apple Campus. Măcar au multe flori proaspete care dau o aromă plăcută locului.
Servire
Fetele din spatele tejghelei verzi sunt super amabile şi rapide la servire, prietenoase dacă vrei să faci poze şi răspund la orice întrebări. Salută pe toată lumea când intră, sunt joviable, te întâmpină cu zâmbet, respectă perfect ce zice la manualul de HoReCa. La urma urmei sunt lângă Guvern şi pariez că mulţi miniştri au mâncat aici cele mai bune preparate, aşa că trebuie să ştie să se poarte cu mănuşi.
Şi băiatul de la zona de cafele şi ceaiuri a fost destul de chill, chiar dacă puţin mai lent la prepararea ceaiului meu. Păcat că singura modalitate de a afla dacă e gata e să îţi facă un semn cu mâna.
Băutura
Am băut un ceai de hibiscus şi mere care părea cam apă chioară dacă e să fiu sincer şi un suc Mellow, care am tot văzut că se găseşte la Starbucks şi la alte locuri hip în ultima vreme. Nici el nu avea zahăr, dar simţeai bine de tot aroma de măr. Deh, are sens ca şi ceaiul şi sucul să fi fost fără zahăr, la ce perfuzia de glucoză urmam să primesc odată cu deserturile.
Sugerez să vă limitaţi la apă aici sau dacă sunteţi cafegii aveţi de ales între espresso, long black, cappuccino, latte, filter coffee, ba chiar şi nişte cold brew pentru vremea asta caldă care a venit.
Mâncare
Şi iată-ne ajunşi la motivul pentru care suntem aici: eclerurile. Să mănânci ecleruri la French Revolution e ca şi cum ai mânca kebapul de la Dristor Kebap, Donerul de la Doner King sau mititeii de la Cocoşatul. Sunt produsul lor trademark, flagshipul lor. Ştiu, ştiu, o să ziceţi că 13 lei e mult pentru un ecler, poate chiar de 3 ori mai mult decât plătiţi în altă parte. Totuşi, având în vedere amplasarea şi faptul că mâncăm totuşi ecler cu ciocolată belgiană şi fistic, zic că merită să deschideţi baierele la pungă mai larg.
Eu am degustat următoarele: ecler cu fistic, ecler cu ciocolată neagră belgiană şi celebrul Choco Lait Caramelia, un ecler de ciocolată cu lapte şi caramel. Toate eclerurile se servesc pe o platformă mică de lemn şi într-un soi de „apucătoare” din carton, încât să nu te murdăreşti pe costumul tău de mii de euro de dom’ parlamentar.
Eu am reuşit să mă murdăresc oricum şi am consumat şerveţele la greu la eclerul cu ciocolată belgiană neagră. Eclerul este perfect ca textură, undeva între pandişpan şi aproape crocant, iar crema este din belşug. Nu este eclerul ăla de la cofetăria de la bloc, unde ai un spârc de cremă deasupra şi aproape deloc înăuntru. Aici avem belşug, abundenţă, o grămadă de cremă şi e din aia bună de tot.
Fiecare ecler este perfect tras din şubler şi dimensionat fix la fel. Nu ai să vezi un milimetru de cremă pe lângă, curs, uns, vărsat. Totul este calibrat perfect. Eclerul cu fistic a fost şi el foarte bun, ceva mai exotic, dar riscând să pară greţos din cauza umpluturii. Săracul nu are nici o vină, e blestemul prăjiturilor cu cremă de fistic. Gustul e aceleaşi ca la acea ceaşcă cu fistic de la Emilia şi ea puţin greţoasă. Reper, e genial la gust, dar trebuie savurat încetişor, eventual păstrând şi pentru mai încolo şi stins cu apă.
Eclerul cu ciocolată cu lapte a fost cel mai fin şi deasupra aveam nişte mici „broboane” de caramel care aducea un pic de gust sărat în combinaţia dulce. Crema este foarte groasă şi bine bătută aici, nu e deloc spălăcita sau apoasă şi gustul este „miez de miez” de ciocolată. Sincer să fiu, revenind la ciocolata belgiană din eclerul numărul 1 nu am mai văzut ciocolată aşa neagră pe o prăjitură de ani buni, deci cacaua de calitate e din belşug, şi cu procentaj mare.
Lista de preparate e mult mai mare şi French Revolution vinde şi ecleruri cu alune, lapte şi ciocolată, ecleruri Foret Noir, cu vişine, ciocolată neagră, lapte şi frişcă, ecler cu cafea, cu caramel şi unt sărat, cu portocale şi ghimbir, cu mascarpone şi zmeură sau cel tărcat galben, cu mango. Cine merge la un party fancy poate să ia şi o cutie cu 12 mini ecleruri la 68 lei, câte un gust pentru fiecare.
Concluzie
French Revolution e clar locul unde mănânci cele mai bune ecleruri din Bucureşti, probabil şi din ţară. Ştiu, sunt ceva mai scumpe decât poate tolera portofelul cu venit minim şi mediu, dar un răsfăţ belgian sau francez nu a omorât pe nimeni. Nu ştiu dacă e un loc bun de first date, fiind cam sobru şi rigid ca design, dar eleganţa îl face ideal pentru o întâlnire de afaceri poate, la o cafea, sau pus ţară la cale între un grup de demnitari.
Eclerul e un produs de patiserie banal, toate cofetăriile îl fac, dar nici una ca French Revolution. E cel mai fraged, plin de cremă, bine închegat şi perfect dimensionat ecler din partea asta a Europei. Iar varietatea de arome nu o mai are nimeni, zic sigur. Cafea nu am încercat, dar am auzit că e şi ea la cote înalte şi sunt boabe din alea bune din Etiopia sau Brazilia.
Atenţie la cantităţi totuşi, pentru că riscaţi să vi se facă rău dacă săriţi de 2-3 ecleruri. Dar sunt prea bune… YOLO!
Preţuri şi amplasare:
French Revolution Piaţa Victoriei se află pe Bulevardul Aviatorilor nr 8A şi mai au un punct şi la Ateneul Român (Strada Constantin Esarcu 1). Fac şi livrări, în valoare minimă de 300 lei, cu transport gratuit în Bucureşti. Programul este de la 10:00 la ora 20:00 zilnic.
Preţuri:
- Ecler: 13 lei
- Suc mere Mellow: 9 lei
- Ceai: 10 lei
