Una dintre comorile moştenirii culinare din Transilvania va ajunge în magazine luna viitoare. E vorba despre cea mai veche carte de bucate din Transilvania, apărută la Cluj în 1695. A primit o traducere în premieră în limba romană şi avem detalii despre noua versiune mai jos.
Traducerea poartă semnătura istoricului Lukacs Jozsef şi trebuie spus că această carte de bucate ar putea fi chiar cea mai veche din sud-estul Europei. Cea mai veche ediţie mai are un singur exemplar complet, pe care îl găsiţi la Biblioteca Academiei din Cluj. Autoarea originalului este Sofia Tofeus, din Târgu Mureş, o soţie de preot şi cunoştinţă a tipografului clujean Misztótfalusi Kis Miklós.
Toate aceste detalii au fost dezvăluite de istoricul mai sus menţionat, în cadrul unui interviu cu Radio Cluj. Partea dinspre final, adăugată în a doua ediţie nu este opera Sofiei Tofeus şi se axează pe dulciuri, cunoscute şi ca „lictarii”. E vorba mai degrabă despre dulciuri fierte din plante medicinale sau fructe, cu adaos de zahăr sau miere.
Probabil vă întrebaţi ce mânca un clujean acum 300 de ani. Ei bine, pe listă se află peştele sărat, iar cei bogaţi îşi permiteau şi condimente. Bucătarii occidentali veniţi în Transilvania aduceau cu ei influenţe din afară. Varza a la Cluj şi sarmalele apar în această carte, cu menţiunea că nu se adăuga orez în acele vremuri, iar sarmalele erau realizate din carne de vită tăiată în bucăţi, la care se adăugau bucăţi de slănină.
Ghimbirul era un ingredient de bază, adăugat la mai toate preparatele. Şi ceapa apare în multe reţete. Lansarea cărţii de bucate va avea loc în luna mai, prin editura Gastro Art.
