Degustăm bunătăţi la Hashtag Pub: oaza de verdeaţă şi mâncare inedită din spate de la Obor

0
1294

Cu vreo 10-15 ani în urmă zona Obor nu era chiar reper pentru pub-uri sau restaurante sau cel puţin nu unele hip şi cool. De câţiva ani lucrurile s-au schimbat, iar pe străzi lăturalnice găseşti şi bijuterii ascunse.

De Terasa Florilor ştiam deja, iar la câţiva metri distanţă se află Hashtag Pub, pe care îl ştiam de la vloggerii care îi lăudau burgerii, de la apariţia lor în aplicaţiile de delivery şi în general un word of mouth pozitiv. Am fost de 2 ori acolo şi toate impresiile despre local le aflaţi mai jos.

Locaţie şi atmosferă:

Când trec spre Obor mereu remarc pe trotuarul din stânga înainte de pasaj un magazin cu corpuri de iluminat high end. Pe străduţa din spate poţi începe să mergi pe lângă garaje şi Dorei care meşteresc cu berea în mână şi ajungi la Hashtag Pub. De fapt la un gang, o căsuţă elegantă de pisici şi o curte interioară cu intrarea îngustă. Decorul pare inspirat de o terasă de la mare, dar cu 300% mai multă vegetaţie. Există şi o fântână centrală, o abundenţă de vegetaţie şi foarte mult lemn.

De fapt întregul loc e o colecţie de foişoare lipite între ele. Se merge pe simplitate, nimic exagerat de fancy, dar scaunele din plastic sunt destul de comode şi au şi perne pe ele. Sunt cam mititele, deci dacă sari de 100 de kilograme şi 1.90 posibil să te simţi constrâns. Nu mă omor după muzica de fundal, am auzit coveruri şi piese pop la modă, dar am văzut şi un meci de la EURO, fără un volum ridicat totuşi.

Servire

Localul pare să aibă destul de puţin staff pentru cât de mare e, dar se mişcă destul de rapid oamenii. Nu am remarcat să aibă pe masă vreun mecanism de a chema chelnerii, precum acele butoane pe care le-am văzut la Switch/Eat, Ivan’s sau chiar Terasa Florilor. Chelnerii sunt totuşi prompţi şi mâncarea şi băutură vin foarte rapid. Ne-au găsit şi loc în ciuda unei avalanşe de rezervări pentru meciuri şi nu ne-au presat când se apropia deadline-ul rezervării la masa noastră.

Băutura

Am început cu o limonadă cu portocale roşii şi aloe. Cred că aveam şi ceva cuişoare deasupra pentru extra aroma. Răcoritoare pe caniculă şi cu un pai din carton şi nu plastic, salvând planeta. Avea suficiente bucăţi de aloe/struguri şi nu exagera cu gheaţa. Nici prea dulce, nici prea acrişoară.

La a doua vizită am avut o limonadă cu piersici şi lavandă, lavanda mai mult de decor dacă mă întrebaţi pe mine. Bunicică, dar nimic memorabil. Mai mult mi-a plăcut banalul Mountain Dew. Au şi bere, inclusiv nefiltrată şi fără alcool, cu fructe.

Mâncare

Am zis să încep cu ceva inedit la prima mea vizită acolo, nu cu celebri burgeri. Astfel am luat o salată de falafel şi tabbouleh, de 350 de grame cu preţ de 27 de lei. Conform meniului include falafel, tabbouleh de conopidă coaptă, roşii cherry, dovlecel, ciuperci, dukkah, sos de tahini verde şi mix de salate. Venea cu felii de pâine ce păreau făcute în casă şi cu nişte alune de pădure neaşteptate în ecuaţie, dar bine primite. Salata a fost bine stropită cu oţet balsamic, mă refer la frunzele de lângă preparat.

Bucăţile de falafel au un gust fantastic, atât de bun că l-aş numi cel mai bun falafel încercat până acum în România. Sosul de tahini de deasupra m-a transportat în Algeria, Maroc, în lumea arabă, la originile acestor preparate. Faţă de 90% dintre falafel-urile de pe piaţă nu este înnecăcios şi nici fărâmicios. E senzaţional. După tabbouleh de conopidă nu mă omor, pentru că nu îmi place conopida prelucrată termic în acest mod, căpătând un gust ciudăţel, parcă sleit.

Ar fi o idee să servească acest falafel şi într-o lipie ca un preparat separat, ar face senzaţie.

Am încercat şi Jalapeno Cheese Balls cu ardei iute murat la interior. Au şi un sos lângă, care e foarte picant şi care nu prea se potriveşte ca gust. Goale aceste Cheese Balls se topesc în gură şi sunt peste cele de la Burger King, McDonald’s şi parcă şi o pizzerie mare avea aşa ceva (Jerry’s?), dar ele sunt mici şi generice de obicei.

Aceasta a fost ieşirea numărul 1, care a ţinut cam 50 de minute, pentru că venea rezervarea peste noi.

Ieşirea numărul 2 a fost ceva mai relaxată şi am zăbovit mai mult. Am remarcat că majoritatea clienţilor sunt oameni familişti, cu vârsta medie, o pătură socială burgheză şi corporatişti. Iar am vrut burger, iar m-am dus glonţ la orice altceva. Am luat un Popeye’s Chicken, de 400 de grame la 33 de lei. Are piept de pui, spanac, mozzarella, sos de roşii, usturoi, cartofi prăjiţi şi mix de salate.

Salata a fost la fel de OK ca la preparatul de mai sus, dar cartofii au fost cam arşi şi foarte săraţi, acoperiţi de zgrunţuri de sare. Sosul de roşii era întins ca unul dintre acele decoruri de „plating” la Chefi la Cuţite, doar că în cantitate mai mare, o „picaturoaie”. Bucata de pui e ceva mai mică decât mă aşteptam, să zicem cam jumătate de piept de pui natural de la ţară, fără steroizi (adică mai mic decât grosul din comert). Spanacul este înfăşurat în jurul puiului şi mozzarella în jurul spanacului. În mintea mea îmi imaginam un piept de pui, cu spanac ca un piure/pastă lângă şi eventual mozzarella combinată cu spanacul şi sosul de roşii. Puiul a fost corect gătit, plăcut la degustare, dar spanacul nu prea s-a simţit.

Sos de roşii bunicel, dar cam mult ulei în el. Usturoiul nu a dat semne că ar fi pe acolo.

Comeseanul meu a avut un burger cu ceapă caramelizată, cartofi tot arşi şi din ce mi-a povestit după a cam avut dureri de stomac după burgerul său. Nu mă pronunţ, nu am gustat.

Desert

Am vrut să iau desert de prima oară, dar eram pe fugă, iar a doua oară nu am ezitat. M-am dus glonţ spre Brownie cu nuci şi caramel sărat, la 170 de grame şi 18 lei. Vine cu îngheţată de vanilie. Nu mă tenta cheesecake-ul pentru că are cocos şi nici îngheţata din meniu. Combinaţia Brownie-ului a fost excelentă, de cald şi rece şi brownie-ul era tare unde trebuie şi moale ca miezul unui lava cake unde trebuie, fix sub îngheţată. Îngheţata era generică, dar nu ea era invitatul special. Mă puteam lipsi de bucăţile de nucă, dar caramelul şi brownie-ul îmbinate au fost senzaţie. Am „aspirat” totul în nici 2 minute.

Concluzie

În mintea mea asociam Hashtag Pub cu mâncarea de „porceală” şi de mahmureală, dar ajuns acolo m-a cuprins impulsul să mănânc sănătos. Aşa am descoperit un falafel fantastic, chiar peste cel încercat la restauratele cu specific turcesc, arăbesc, libanez şi sharomerii. Îmi plac limonadele cu ingrediente inedite (peste Klandestin şi Ribs Bar & Grill), sub Modelier), designul nepretenţios şi servirea promptă. E un pic mai scump ca preţuri faţă de restul zonei Obor, dar înţeleg publicul ţintă şi văd că le merge, fiind mereu plin (sau mai bine zis în ambele dăţi când am fost).

Cartofii trebuie să fie totuşi mai puţin prăjiţi şi aş lăsa deoparte artificiile (buchetul de lavandă din limonadă, alunele din falafel, plating-ul cu sosul de roşii întins estetic). E un loc bun în care să te relaxezi, cu o intrare pe care e posibil să o ratezi, mai ales dacă te holbezi la „vila” pisicilor de afară. Ah apropo, e şi mare oază de răcoare pe timp de vară, mulţumită vegetaţiei. Atenţie la ţânţari totuşi! Desertul m-a cucerit. Putem recomanda acest loc şi promit să revin şi după ce mănânc burgeri acolo cu alte impresii.

Poti comanda de aici: